Personalităţi locale
Mihai Ralea (sociolog)
S-a născut la 1 mai 1896, în oraşul Huşi. A urmat clasele primare în oraşul natal, iar cele gimnaziale şi liceale în Iaşi. Studiile superioare le-a urmat la Bucureşti la Facultatea de Litere, însă ultimul an de studenţie l-a urmat la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, din cauza ocupării capitalei de armata germană în anul 1917. La Iaşi a absolvit şi Facultatea de Drept.
A urmat studii postuniversitare de filosofie şi drept în Franţa, la Şcoala Normală Superioară din Paris, începând cu anul 1919. În 1923 a susţinut teza de doctorat în filosofie la Universitatea Sorbonne cu lucrarea "Revoluţie şi socialism", iar pentru titulatura de doctor în drept a prezentat lucrarea "Proudhon, concepţia sa despre progres şi atitudinea sa socială".
Întors în ţară, a predat la Universitatea ieşeană succesiv pedagogia socială, psihologia şi estetica. A fondat, împreună cu Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere şi Paul Bujor, revista Viaţa Românească.
A predat la Universitatea din Bucureşti începând cu anul 1938, fiind numit de Consiliul Profesoral al Universităţii profesor de estetică şi titular şef al Catedrei de Psihologie de la Facultatea de Litere şi Filosofie. A colaborat cu mai multe reviste şi ziare precum: Dreptatea, Gândirea, Ideea Europeană, Adevărul Literar.
A avut o intensă activitate de cercetare în domeniul sociologiei din care a rezultat o bogată operă scrisă: Revolution et Socialisme, L'idée de revolution dans les doctrines socialistes, Formaţia ideii de personalitate, Problema inconştientului, Interpretări, Comentarii şi sugestii, Perspective, Atitudini, Valori, Fenomenul românesc, Istoria ideilor socialiste, Psihologie şi viaţă, Introducere în sociologie, Explicarea omului.
A fost ministru în componenţa mai multor guverne, ambasador al României la Washington, a fost primul traducător în limba română a mai multor creaţii ale scriitorului chinez Liu Sin, care a fost deschizătorul de drumuri al literaturii moderne din China.
A fost ales membru titular activ al Academiei Române la 1 noiembrie 1948, iar începând cu anul 1959 a ocupat postul de preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Economice, Filosofice şi Juridice al Academiei Române.
A încetat din viaţă la Berlin la 17 august 1964.