Membri ai Academiei Române

Emil Racoviţă - membru titular (1920)

Racoviţă, Emil

S-a născut la Iaşi la 15 noiembrie 1868, dar şi-a petrecut copilăria la moşia părinţilor săi din satul Şurăneşti, judeţul Vaslui.

Urmează Facultatea de Ştiinţe naturale din Sorbona, pe care o absolvă în anul 1891, obţinând apoi doctoratul. Revine în ţară în anul 1897, îşi satisface stadiul militar şi apoi pleacă iar în Franţa, unde se îmbarcă pe un vas şi pleacă într-o expediţie ce s-a desfăşurat pe parcursul a doi ani în Antarctica.

A fost preocupat şi de pregătirea unor noi generaţii de învăţători, pentru care a pus bazele unei Şcoli Normale la Vaslui. În anul 1918 a ocupat catedra de biologie a Universităţii “Dacia Superioară” din Cluj unde a înfiinţat şi un institut speologic.

A fost ales membru al Academiei Române în anul 1920 şi preşedinte al acesteia în anul 1926. De asemenea a fost şi preşedinte de onoare al Societăţii Zoologice a Franţei şi al Societăţii de Speologie din Paris, membru corespondent al Academiei de Medicină, Paris, membru al Comitetului de perfecţionare al Institutului de oceanografie, Paris, membru asociat al Academiei Regale, Belgia.

Teza sa de doctorat este printre primele din lume “în care se enunţă concepţia istorică în morfologia comparată” (R. Codreanu).

Moare pe 22 noiembrie 1947 şi a fost înmormântat la Cluj.

Bibliografie selectivă:

  • “Cetacees en voyage du S, Y, Belgica en 1897-1899. Resultats scientifiques, Zoologie”, Anvers, J.E. Buschman, 1903
  • “A summary of general observations on the spouting and mouvement of Whales”, Londra, 1904
  • “Catalog al revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj ”, 1926
  • “Speologia. O ştiinţă a străvechilor taine subpământeşti”, Cluj, Astra, 1927
  • “Liceul naţional ştiinţific ”, Cluj, 1928