Personalităţi locale
Tudor Pamfilie (folclorist, etnograf)
S-a născut la 11 iunie 1883 în comuna Ţepu din judeţul Tecuci. A urmat cursurile primare şi gimnaziale la Tecuci, iar după terminarea Şcolii de Ofiţeri a fost repartizat la Regimentul 3 Roşiori din Bârlad.
Tudor Pamfile a fost un neobosit culegător de tradiţii, obiceiuri, povestiri şi credinţe cu caracter mitologic din comuna sa, dar şi din satele învecinate, realizând prin întreaga sa operă o sinteză a spiritualităţii româneşti de la acea vreme.
A iniţiat şi publicat o renumită revistă de cultură, „Ion Creangă” (1908-1921), în paginile căreia, până la moartea conducătorului ei, s-au editat 13 volume ce conţin un bogat şi valoros tezaur de cultură materială şi spirituală (poveşti, povestiri, legende, datini şi credinţe, descântece, farmece, cântece bătrâneşti, colinde, proverbe şi zicători, glume, snoave, etc.) cules în special din zona sudică a Moldovei, dar înregistrând informaţii preţioase şi din alte regiuni ale ţării.
A debutat în revista „Şezătoarea” în 1906, prin publicarea câtorva poezii populare. În acelaşi an, Academia i-a publicat primul volum Jocuri de copii adunate din satul Ţepu, dedicat folclorului copiilor. În 1907, a extins cercetarea şi la dansuri, iar în 1909 a continuat cu al treilea volum, în care a înregistrat melodii diverse ale dansurilor cercetare. Tot dedicată folclorului copiilor a fost şi colecţia Cimilituri româneşti, apărută în 1908, care a inclus aproximativ 400 de ghicitori culese, în majoritate, în perioada când era elev la Şcoala de cavalerie din Târgovişte.
Tudor Pamfile a cules proză populară, pe care a publicat-o în volumul Graiul vremurilor (1909), ce conţine 17 basme din Ţepu, volumul Feţi-Fromoşi de odinioară, (1911), cu 7 basme adunate din zona Tecuci şi Fălciu, volumul Un tăciune şi un cărbune (1914), ce conţine 14 basme, volumul Firişoare de aur (1911), ce cuprinde snoave, Cartea povestirilor hazlii, apărută la Chişinău în 1919 şi volumul Povestiri populare româneşti, apărut la Bârlad în 1920. Poezia populară culeasă a strâns-o în volumul Cântece de ţară (1913), ce include 45 de balade, 1174 doine şi 390 de strigături. O deosebită importanţă o are contribuţia lui Tudor Pamfile la realizarea unor monografii etnografice, în care el continuă preocuparea pentru studiul obiceiurilor populare a înaintaşului său S. Florea Marian, publicând trei lucrări: Sărbătorile de vară la români (1910), Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului (1914) şi Crăciunul (1914). Un aport deosebit al scriitorului îl constituie lucrările dedicate mitologiei populare; a lăsat câteva studii etnografice care se referă la ocupaţii şi un studiu cu referinţă la medicina populară, bazat pe amintirile sale de la diverşi oameni din comuna Ţepu.
S-a stins din viaţă la 16 octombrie 1921. Deşi a trăit puţin, Tudor Pamfile a realizat imens pentru cultura populară românească, el reprezentând o etapă deosebit de importantă în culegerea şi publicarea documentelor de viaţă spirituală de la începutul secolului al XX-lea.