Personalităţi locale

Ioachim Vasluianul, episcop al Huşilor

Ioachim Vasluianul

Ioachim Vasluianu s-a născut la 12 martie 1927, în satul Măgireşti, judeţul Bacău, fiind fiul lui Nicolae Şi Maria Mareş, la botez primind numele Ioan.

A urmat şcoala primară în satul natal, Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman, Facultatea de Teologie din Suceava (1946-1948), iar după desfiinţarea acesteia a trecut în Transilvania la Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1950). Aici a obţinut şi diploma de licenţă cu „Magna cum laude”, în 1950.

După căsătorie (cu Ana Munteanu) a fost hirotonit diacon, la 21 mai 1952 la Catedrala Episcopală din Roman, iar la 29 iunie acelaşi an este hirotonit ca preot la Catedrala Episcopală „Sf. Petru şi Pavel” din Huşi.

Timp de peste trei decenii a fost preot la următoarele parohii: parohia Damieneşti, judeţul Bacău (1952-1954), unde a reparat şi a înfrumuseţat biserica şi casa parohială, la Târdeni unde a construit casa parohială (1954-1955); la biserica „Sf. Nicolae” din Moineşti (1955-1962), la biserica din Leorda-Comăneşti, judeţul Bacău (1957-1967), la biserica „Sf. Nicolae” din Bacău (1972-1978); în acelaşi timp a reconstruit biserica parohială din satul natal Măgireşti.

Din anul 1955 a îndeplinit următoarele funcţii administrative: secretar al Protoeriei Moineşti (1956-1972), membru al Adunării Eparhiale Roman şi delegat în Adunarea Naţională Bisericească (1962-1972), Preşedinte al Consistorului Eparhial al Episcopiei Romanului şi Huşilor (1972-1978), după care, în urma unei bogate experienţe acumulate, i-a fost încredinţată funcţia de Vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985).

După moartea soţiei sale (1971), a fost ales Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului şi Huşilor, cu titlul de „Vasluianul”, călugărit sub numele de Ioachim, hirotonit şi instalat la 24 noiembrie 1985. Ca Arhiereu-Vicar la Roman a desfăşurat o activitate bogată misionar-pastorală, administrativ-gospodărească şi culturală. Între anii 1985-1989 a consolidat, pictat şi înfrumuseţat biserica „Precista-Mare” din Roman, iar în anul 1991 a pus temelia celei mai mari catedrale din România, „Înălţarea Domnului”, în municipiul Bacău şi a continuat construirea ei până în anul 2001.

La 4 iulie 1996, după reînfiinţarea Episcopiei Huşilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Colegiul Elector Bisericesc l-au ales pe P.S. Ioachim în înalta demnitate de Episcop titular al Episcopiei Huşilor.

A editat şi tipărit peste 20 de volume de cărţi, dintre care: Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor (11 volume). Începând cu anul 1995 se editează Cronica Episcopiei Huşilor, cuprinzând 6 volume cu studii, file de cronică, mărturii ale continuităţii şi spiritualităţii româneşti. De asemenea a publicat în numeroase reviste bisericeşti, peste 100 de studii şi articole, majoritatea în Mitropolia Moldovei şi a Sucevei sau în Îndrumătorul bisericesc al Eparhiei Romanului.

Preasfinţitul Ioachim Mareş, Episcop al Huşilor, a murit pe 24 aprilie 2009, la reşedinţa episcopală din Huşi.