Personalităţi locale

Ştefan Ciobotăraşu (actor, poet)

Ciobotarasu_Stefan

S-a născut la 21 martie 1910 în comuna Lipovăţ din judeţul Vaslui, într-o familie de ţărani săraci.

A făcut şcoala primară la Lipovăţ, unde “a legat prietenii trainice şi a devenit om al pământului, cutreierând fără oprelişte câmpul, pădurile, legându-se de aceste locuri atât de frumoase prin sălbăticia lor.” După terminarea claselor primare, părăseşte satul natal, dar revine cu drag ori de câte ori are ocazia, în special pentru a arăta copiilor şi nepoţilor săi unde şi-a petrecut copilăria.

Pe la 11 ani vine pentru prima dată la Bucureşti, coborând în Gara de Nord dintr-un tren de marfă, din cabina de frânar a tatălui său. Fusese trimis de părinţi să înveţe meserie, ca ucenic, la proprietarul unui atelier de cizmărie din Calea Victoriei nr. 36, Gh. Ene-Filipescu. A lucrat ca ucenic trei ani, făcând tot felul de comisioane şi ajutând la curăţenia prăvăliei, nefiind atras de munca de cizmar, pe care o considera înrobitoare. În schimb, a fost atras de teatru după cum mărturiseşte chiar artistul.

În Vaslui, târgul tinereţii sale, a întâlnit personalităţi de seamă ale vremii: pe Jean Bart, ţinând o conferinţă despre apele altor meridiane, pe Mihai Negru, scriitor român vorbind despre românii din Detroit, pe M. Sadoveanu, G. Topârceanu, Mihai Codreanu, citind din operele lor, pe George Enescu, cântând din vioară. Teatrul, atrăgându-l ca un magnet, l-a facut să cunoască mari actori ai vremii care veneau în turneu la teatrul judeţean. Aşa a făcut cunoştinţă pentru prima oară cu Teatrul Naţional din Iaşi. Pe scena teatrului vasluian i-a văzut performând pe mari artişti care s-au născut pe meleagurile vasluiene: C. Calmuschi, Aglae Pruteanu, Any Braeschi, Constantin Tănase. La îndemnul mamei sale, s-a înscris în particular la Liceul “Mihail Kogălniceanu” învăţând după manualele surorii sale mai mici şi trecând apoi la cursul de zi, după ce a dat examen pentru două clase deodată.

După terminarea liceului, în 1929, la nouăsprezece ani, a pornit-o iar prin lume încercând să-şi câştige existenţa, de această dată îndreptându-se spre Iaşi, centru cultural important, visul tuturor celor cu talent scriitoricesc, unde erau “Viaţa românească”, “Însemnări ieşene”, “Pagini moldave”, “Teatrul”, etc. La Iaşi s-a înscris la Conservatorul de muzică şi artă dramatică. În 1932, Ştefan Ciobotăraşu devine ostaş la mitraliere, şi în această perioadă îşi dă şi bacalaureatul la Bârlad. Scrie la revista “Humorul literar”, la care mai publică George Topârceanu, Otilia Cazimir, Al.O.Teodorescu, Mihai Codreanu şi alţi scriitori prestigioşi, şi la alte reviste ieşene ale vremii, poezia deschizându-i porţile teatrului. Ionel Teodoreanu, director al Teatrului Naţional din Iaşi, l-a remarcat la o serbare de conservator, când recita o poezie de George Lesnea şi a scris un articol elogios despre el în presa locală.

Începând cu anul 1933, Ştefan Ciobotăraşu a jucat pe scena ieşeană timp de 14 ani, interpretând aproape 200 de roluri.Ciobotăraşu a jucat mult şi variat, fiind supranumit “actorul celor 300 de roluri”, surprinzând prin coloristica gamei. Una din calităţile actorului Stefan Ciobotăraşu a fost aceea de “a umple scena”, de a atrage şi reţine atenţia, alta, naturaleţea jocului, modalitatea de abordare a unui nou rol. La 27 august 1970 s-a stins din viaţă, când maşina trebuia să vină şi să-l ducă la Piteşti, unde filma în "Aşteptarea".

S-a retras discret din viaţă aşa cum şi-a dorit-o: “din vis în neant şi în exerciţiul funcţiunii”. Ştefan Ciobotăraşu, acest mare actor, cărturar, cu o delicată alcătuire sufletească, cu o mare modestie şi sensibilitate, un îndrăgostit de oameni şi de natură, a lăsat o umbră nepieritoare în teatrul românesc pentru totdeauna.