Personalităţi locale
Simion Bogdănescu (poet, publicist, eseist, profesor)
Pe numele său adevărat, Ion Puflea s-a născut la 27 octombrie 1951 în satul Hupca, comuna Bogdăneşti, judeţul Vaslui.
Face şcoala primară în satul natal, gimnaziul la Unţeşti, comuna Bogdăneşti (pe atunci regiunea Iaşi) şi liceul la Complexul Şcolar „Gh. Gheorghiu-Dej” (astăzi Liceul „Mihai Eminescu” Bârlad). În perioada 1973-1977 este student al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.
Debutul şi-l va face la revista liceului „Aripi tinere”, în 1969. Membru al Cenaclului „Al. Vlahuţă”, publică versuri în revista acestuia - „Convorbiri bârlădene”. În perioada studenţiei, frecventează Cenaclul „Nicolae Labiş” şi colaborează la revistele „Dialog” Iaşi şi „Forum studenţesc” Timişoara. La Festivalul studenţesc de la Iaşi din 1975 obţine o menţiune.
După terminarea facultăţii este repartizat ca profesor de Limba şi literatura română la Liceul „Dr. Petru Groza” din Odorheiul Secuiesc (1977-1982). În perioada 1982-1984 funcţionează la Liceul Pedagogic din aceeaşi localitate. După 1985 frecventează Cenaclul literar „Luceafărul”, este numit redactorul secţiei de cultură al ziarului „Informaţia Harghitei” din Miercurea Ciuc, colaborează cu articole şi poezii la „Informaţia Hargitei”, precum şi la alte publicaţii din ţară.
După 1992 funcţionează ca profesor în oraşul natal unde duce o bogată activitate publicistică: conduce cenaclul la care a debutat, publică poezii şi recenzii literare atât în presa locală, cât şi în publicaţii din ţară, devine membru al „Academiei bârlădene” şi colaborează la publicaţiile acesteia („Şcoala bârlădeană”, „Academia bârlădeană”), este redactor şef la revista „Prometeu descătuşat”, colaborator la „Academia bârlădeană”, „Adevărul” Vaslui, „Adevărul Harghitei”, „Gazeta Transilvaniei” Braşov, „Forum studenţesc” Timişoara ş.a.
Debutul editorial se va produce cu volumul de versuri „Totem interior” (1991). Îi vor urma „Dioptrii” (1992), „Adio somnoroasă – spleen călugăresc” (1994), „Oscure” (1996), „Elegii fără timp” (1997), „Apa vie şi smiceaua de măr” (1999), „Soc” (2000), „Spic de idei” (2002), „Oracol scufundat” (2003), „Zar bizar” (2006), „Poeme maxime” (2007), „Noroc/Soroc de apă surdă” (2008), „Aşchii de spirit” şi „Ursine sabia tăcerii” - 2009.
A primit numeroase premii pentru: activitate literară - Premiul I la Concursul „Pământ al bucuriei si frăţiei” (Topliţa, 1982, 1984), Premiul II la Concursul „Baladele Dunării” (Galaţi, 1981), Premiul pentru debut acordat de Radio Braşov la ediţia din 1993 a „Salonului de iarnă al cărţii”; activitate didactică: Premiul I la Concursul „Eminescu 2000”, Diploma „Gheorghe Lazăr”, clasa I (2006).