Martie: Ramona Afloroaei

O ultimă bătaie

Trece timpul,
Iar amintirile mor.
Înimă, la ce e bună dragostea?
Mă pun la masa amintirilor,
Iau pensula
Și îți pictez la mine-n
Inimă potretul etern.
Pun pe pagină culori vii,
Dar consistența privirii
Tale este alb-negru.
Suflu peste și totul
Deodată dispare
Așa cum, deodată,
Iubirea ta pentru mine
A murit!
Plec din casă,
Hoinăresc pe străzi cu
Numele tău
readucându-mi
Aminte de iubirea noastră
Ce acum îmi este otravă.
Inimă, mai poți?

Îți lași pași
Adânci pe sufletul
Meu plin de
Regrete și răni
Brăzdate de
Grindina lacrimilor
Tale.

Leave us a Message