Ianuarie: Petru Grădinaru

Bătrânul vânător…

 

În casa bătrânului vânător

Șase lămpi îi strălucesc,

Iarna sunt băgate-n cuptor,

Cu lemnul sfânt ceresc.

 

Târziu, când răsare luna,

Norii denşi, ca de plumb,

Îi vor împleti cununa

Cu-a luceafărului nimb.

 

Şi privind în taină râul,

Cu nori sulfuroşi de aburi,

Mă duce-n aval cu gândul,

Topind vise, idealuri.

 

Inspirat din Costelația Orion!

 

 

Sunt nemuritor…

 

Priviți-mă, nu am murit,

eu nu mor niciodată

că, din tulpină, mi-au ieșit

trei ramuri verzi,

iar alta e uscată…

în pildă de crezi,

sunt precum grâul,

cu pământul…

 

 

Mecanicul 

 

Trece un rapid prin gară

Fluierând din mers prelung,

Săturatu-s de drum lung-

Zice Mecanicul într-o doară.

 

Suflet blând având-n viața

Ca-o scenă, având umor,

Actor trist, fără dulceață,

Ulcior spart la un izvor.

 

 

Am pierdut partida…

 

Viața aruncă lung zarul

Si-n a lui rostogolit,

Vrei să cadă numărul

S-ai ce ai intuit.

Amesteci și arunci

Sperând la o dublă,

Noroc nu-i, de cap te-apuci,

Mustrând zarul și pe tablă.

Zic: mai să fie !

Mă fac de băcănie,

Eu, un mare tablagiu…

 

 

Unde treci ?

 

Dă piept cu uraganul

Ignoră vijelia,

Nu umili sărmanul,

Arată-i omenia.

Pune-i pe umeri sumanul,

Să mire şi duşmanul…

Cu ce te alegi ?

Dacă nu ajuți

În viață sunt legi,

Făcute pentru mulți

Doar, singur alegi,

La necaz să nu uiți!

Ne-aparat, să-nțelegi,

Toate merg după divine legi.

Leave us a Message