Petru Grădinaru

  

Reverie 

 

Pe poteca viselor mergând

Am văzut scurgerea timpului

Prin geam de clepsidră curgând

În somn căderea nisipului;

 

Într-o livadă din răsărit,

Cu flori ce aduc primăvară

Văd cum un ger neavenit

Înadins făcându-le să piară.

 

Timpul dormea odată cu mine

Şăgalnic se oprise-n mirare

Prudent zise: fericirea-ți aparține!

Chibzuieşte înseamnă şi-o uitare.

 

(Inspirația vine din viață,

la câte mi s-au întâmplat.

Acum sunt mai puternic

şi amnezic vizavi de fericire.)

 

Pustiul vieții 

 

Prin pustiul vieții tot mergând

Mişc greu picioarele de plumb

Şi prin cenușa lui albind

Am mersul împușcatului porumb.

 

În zarea violet veşnic cețoasă

Văd coasa morții nemiloasă

Drumu-i sfârșit, îmi zic în gând

Când prin pustiu mă văd mergând.

 

Mama este o lumină

 

Sunt un om atât de simplu

În nevoi, crescut la țară,

Părinții mi-au fost exemplu

Viața nu mi-a fost amară.

 

Cu lacrimi mama ne spunea

Să fim în lume cinstiți,

Cu mult greu ne frământa pâinea…

Că doar, doar vom fi cuminți.

 

Să fiți vrednici şi smeriți

Ne spunea la fiecare…

Ca-n viață să nu suferiți

Copiii mei, dați ascultare!

 

Mama este o lumină

Un dar sfânt nepieritor,

Stea a cerului divină,

Ce dă viață tuturor.

 

(Cu ocazia zilei de 8 Martie, 

doresc să vă transmit tuturor domnișoarelor şi doamnelor,  de la Biblioteca Județeană Vaslui, la mulți ani, binecuvântați! Sărut mâna tuturor mamelor!  La mulți ani de 8 Martie doamna Alina Tanasă,

respect și prețuire!)