Judeţul Vaslui
Monumente istorice
Conacul Rosetti-Solescu
Este situat la 15 km de Vaslui, spre Iaşi şi a fost ridicat în secolul al XIX-lea de către familia Rosetti, descendentă din marea familie boierească Ruset (Roset), ramură Solescu.
Conacul rămâne o clădire reprezentativă pentru arhitectura moldovenească de la începutul secolului al XIX-lea, îmbinând elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic. Este construită din cărămidă, pe fundaţie de piatră, având trei niveluri: demisol, subsol şi etaj. În interior se afla o scară monumentală şi un hol mare, la etaj, din care se accede în toate camerele prin intermediul culoarelor. Pe faţada de est, prezintă arcade şi o terasă neacoperită, la etaj.
În acest conac, a locuit familia postelnicului Iordache Rosetti cu soţia, Catinca, şi cei cinci copii, apoi Catinca singură si, în cele din urmă, nepotul acesteia – Gheorghe Rosetti Solescu şi fiul său, Theodor Rosetti. Tot aici, în acest conac, la 30 aprilie 1844 a avut loc căsătoria Elenei Rosetti cu Al.I.Cuza.
Naţionalizat în anul 1949, monumentul a fost folosit ca şcoală şi sediu al unor unităţi agricole, degradându-se în timp. În urma cutremurelor din 1986 şi 1990, conacul a suferit grave avarii. A fost afectată cu predilecţie zidăria exterioară, acoperişul şi terasele. Monumentul se află în fază avansată de degradare, impunându-se măsuri urgente de consolidare-restaurare şi punere in valoare.
Alăturat incintei conacului se situează biserica de curte "Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a Ecaterinei Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti Solescu) şi urmaşii ei, între anii 1859-1860. În curtea bisericii se găsesc mormintele de importanţă istorică, în primul rând al Doamnei Elena Cuza (17 iunie 1825 - 2 aprilie 1909), al mamei sale Ecaterina Rosetti (1800 - 1869), fiica logofătului Dumitrache Sturza, al lui Gheorghe Rosetti (1853-1916) şi al soţiei sale Olga Rosetti (1853 – 1924).
Conacul Roset-Balş
Este situat în satul Pribeşti, comuna Codăeşti.
Ansamblul conacului datează din secolele XVII-XIX, fiind alcătuit din Casa Roset-Balş, biserica de curte, casa administrativă şi clădiri anexe. Prima atestare documentară datează din timpul domniei lui Constantin Cantemir, din noiembrie 1691, când marele boier Iordache Ruset a cumpărat moşia Pribeşti.
Construită din piatră şi cărămidă, după modelul locuinţei româneşti tradiţionale, dar de dimensiuni sporite, cuprinde o spaţioasă pivniţă şi, deasupra ei, pe un parter înălţat, numeroase camere de locuit, săli şi coridoare de legătură.
În anul 1841, conacul a intrat în stăpânirea vornicului Lupu Balş, care, împreună cu soţia sa Eufrosina, a construit actuala biserică cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”.
Casa Roset-Balş rămâne una din cele mai mari realizări ale arhitecturii civile moldoveneşti din sec. XVII-XVIII.
Casa Ghica
Este situată în centrul istoric al municipiului Vaslui, lângă Casa Mavrocordat unde se află şi Palatul Copiilor Vaslui, Biserica Sfântul Ioan şi sit-ul arheologic de la Curţile Domneşti.
Hatmanul Gheorghe Ghica, cel care stăpânea moşia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este cel care a ridicat actualul monument istoric din Vaslui. Acesta a înzestrat construcţia cu acareturi şi beciuri adânci, care au dispărut de-a lungul timpului, singura construcţie rămasă fiind casa.
Considerată monument istoric, Casa Ghica a aparţinut instituţiilor de cultură, pentru o scurtă perioadă, şi apoi a revenit învăţământului; în prezent în interiorul acesteia activează Grădiniţa nr. 1 Vaslui.
Conacul Mareşalului Constantin Prezan
Este situat în localitatea Schinetea, judeţul Vaslui şi a fost construit de familia mareşalului Constantin Prezan, între secolele XIX-XX. Acest conac se află înscris pe Lista monumentelor istorice, cuprinzând şapte monumente: corpul vechi, casa administratorului, corpul nou, beciul, parcul, fântâna, monumentul funerar al mareşalului Constantin Prezan.
În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, împreună cu soţia sa Olga, cumpără moşia şi conacul din satul Schinetea, comuna Dodeşti. În 1939 colonelul a construit un corp nou de clădire, în total conacul având 25 de camere. Naţionalizat de autorităţile comuniste după preluarea puterii, în conac a fost instalat un cămin-spital pentru persoane adulte cu handicap psihic sever.
După revoluţia din decembrie 1989, dr. Olga Macarie, nepoata mareşalului Prezan, a revendicat conacul şi terenul înconjurător. Aceasta a donat, la 1 octombrie 2002, conacul şi terenul înconjurător către Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare" din Vaslui. În conac au fost expuse obiecte originale, fotografii, arme, medalii, documente, uniforme militare care i-au aparţinut mareşalului Prezan.
În ultimii ani, conacul a ajuns într-o stare de degradare avansată, necesitând urgent lucrări de consolidare, restaurare şi punere în valoare.
Casa memorială Emil Racoviţă
Este situată la 45 km de Vaslui, pe DN 24, în satul Emil Racoviţă din comuna Dăneşti, în casa părintească a marelui savant, devenită muzeu memorial.
Interiorul casei impresionează prin bogăţia materialului fotografic care dovedeşte existenţa străvechii familii a Racoviţeştilor, biblioteca, obiectele personale ale savantului : trusa de călătorie, hărţi cu traseul expediţiei, desene, diapozitive, note şi comentarii din presa vremii, numeroase fotografii.
În 1988, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Emil Racoviţă, Muzeul Judeţean a reorganizat expoziţia de bază a Casei memoriale abordând o tematică structurată pe trei segmente: viaţa şi activitatea sa (1868-1947); participarea la expediţia antarctică (1897-1899); Emil Racoviţă – fondatorul biospeologiei (1900-1947).
Casa memorială Cuza
Se află situată în cartierul Podeni din Bârlad şi a fost construită în jurul anului 1812 de către familia Cuza. Ion Cuza, care a trăit toată viaţa la Bârlad, era fiul lui Gheorghe Cuza, frate cu Ion Cuza, tatăl domnitorului.
Locuitorii Bârladului au renovat casa în care s-a născut şi au amplasat o placă în faţa casei, la 20 martie 1990.
Casa Gheorghe Gheorghiu Dej din Bârlad
În aceasta casă, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, s-a născut Gheorghe Gheorghiu Dej, pe data de 8 noiembrie 1901, cel care a fost preşedinte al României, în perioada 1961-1965.
Aceasta casă a trecut în patrimoniul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad.
Casa Tudori din Bârlad
Printre numeroasele neamuri boiereşti din Moldova se numără şi Tudureştii, al căror nume are rezonanţă greacă, dar ar putea proveni şi din patronimizarea unei pronunţii regionale a numelui “Tudor”.
Monument de arhitectură în stil neoclasic, clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către Alexandru Tuduri. Casa a fost frecventată de unioniştii bârladeni, iar la parter a funcţionat Şcoala nr.4 între 1868-1870.
Casa Silvian din Bârlad
Casa Silvian” sau “Casa personalităţilor” a fost construită în anul 1925, de către inginerul Silvian Isider şi a fost zidită drept casă de protocol pentru Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad. A fost locuinţă până în momentul naţionalizării caselor.
Casa Eugen Bulbuc
Este situată în Bârlad, pe Bulevardul Epureanu şi a fost declarată monument istoric. Aici au fost găzduiţi în timpul vieţii muzicianului, numeroase personalităţi şi oameni de cultură: Alexandru Vlahuţă, Gheorghe Ştefănescu, George Enescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga, Victor Ion Popa, cântareaţa de operă Elvira Popescu.
Statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare (Băcăoani)
Statuia este opera sculptorului Mircea Ştefănescu, pentru realizarea căreia i s-a decernat premiul Academiei Române "Ion Andreescu" în anul 1975. Statuia a fost ridicată pe un deal lângă satul Băcăoani, comuna Munteni de Jos, locul bătăliei de la Podul Înalt. Monumentul a fost dezvelit la 25 octombrie 1975, cu prilejul sărbătoririi a 500 ani de la victoria moldovenilor conduşi de Ştefan cel Mare împotriva turcilor la Podul Înalt, 10 ianuarie 1475.
Statuia ecvestră, care îl înfăţişează pe domnitorul Ştefan cel Mare, are o înălţime de 7 m pe un soclu de 8 m, având o greutate în bronz de 19 tone. La baza monumentului se află amplasate două basoreliefuri de bronz cu scene simbolice din legendele despre domnitorul moldovean, culese de Ion Neculce în “O samă de cuvinte”.
Pe faţada principală a soclului este inscripţionat, cu litere în relief, din bronz: "Ştefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504".
Pe stânga şi pe dreapta aleii care la duce la statuie, se află două basoreliefuri conţinând scene referitoare la istoria din vremea lui Ştefan cel Mare, operele aparţinând sculptorului ieşean Iftimie Bârleanu.
Statuia de bronz a lui Ştefan cel Mare (Centrul Civic - Vaslui)
Realizată din bronz, cu o înălţime de 5 m, statuia lui Ştefan cel Mare este operă a sculptorului ieşean Iftimie Bârleanu şi a fost dezvelită în anul 1972.
Pe soclul monumentului sunt montate stema Moldovei din vremea marelui domnitor (un cap de bour) şi un basorelief intitulat “Închinarea steagurilor”.
Pe această statuie se pot citi vorbele lui Nicolae Iorga despre Ştefan cel Mare: “Domn adevărat, viteaz, cuminte şi iubitor de ţară şi de neam din clipa întâia până în cea din urmă... Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină şi cea mai curată icoană a sufletului său.”
Lipite de faţada Prefecturii, sunt trei grupuri statuare, cioplite în piatră, ale aceluiaşi autor, înfăţişând supunerea turcilor sub spada oştenilor moldoveni.
Monumentul “Eroilor vasluieni căzuţi pentru întregirea neamului” (Vaslui)
Monumentul este închinat ostaşilor care au căzut în primul război mondial din iniţiativa unui comitet în frunte cu Gheorghe Răşcanu, prefectul judeţului Vaslui şi C. Cocorăscu, primar al oraşului Vaslui în acea perioadă.
Statuia a fost comandată la turnătoria Gh. Ionescu din Iaşi şi a fost inaugurată pe data de 24 iunie 1925. În prezenţa a peste 1000 de oameni, a comitetului de organizare s-a oficiat un serviciu de către preotul C. Ulea, protoereul oraşului Vaslui. Din partea Ministerului Armatei Române a luat parte colonelul Irimescu, care a primit onorul prezentat de Regimentul 25 şi 65 Infanterie.
În anul 1970, când s-a edificat piaţa centrului civic şi ansamblul arhitectonic cunoscut, monumentul a fost mutat în Parcul Copou. După Revoluţia din 1989, la iniţiativa societăţii “Cultul eroilor”, acesta a fost readus şi amplasat în faţa Casei Armatei.
Statuia de bronz "Victoria" (Vaslui)
Monumentul situat pe strada Ştefan cel Mare, între Casa Armatei şi Palatul Mavrocordat este creaţia sculptorului Constantin Popovici (1938 – 1993). Acest sculptor este originar din Codăeşti, judeţul Vaslui şi este absolvent al Institutului de arte plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din anul 1966.
Creaţiile de valoare ale artistului sunt monumente precum: “Electricitatea” de la barajul Vidraru-Argeş, “George Bacovia”, bronz – Bacău, “Independenţa”, bronz – Oradea. De asemenea a realizat şi numeroase busturi monumentale: Carol Davilla, Papiu Ilarian, George Enescu, Pasărea Dimineţii, George Călinescu.
Monumentul eroilor neamului (Vaslui)
În anul 1934 a fost ridicat Mausoleul „Peneş Curcanu” în Cimitirul “Eternitatea” din Vaslui, pentru cinstirea eroilor de la Plevna în Războiul de Independenţă (1877-1878)şi a celor pentru întregirea neamului din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat la iniţiativa generalului Ion Răşcanu, cu ajutorul unui comitet format din: Gheorghe Răşcanu, prefectul judeţului Vaslui, Dimitrie Taicu, primarul oraşului, D. Cotoranu, Dr. A. Teodoru.
În lăcaş şi-au găsit odihna de veci sute de soldaţi şi ofiţeri, unii cunoscuţi, alţii necunoscuţi, străjuiţi de zidurile groase ca ale unei cetăţi, având drept fundal monumentul vitejiei, cu vulturul de bronz şi crucea creştină. În mijlocul mausoleului se află mormântul sergentului Constantin Ţurcanu, eroul de la 1877, înconjurat de crucile albe ale celorlalţi eroi vasluieni.
Monumentul Eroilor căzuţi în timpul celui de-al doilea război mondial (Vaslui)
Realizat din marmură, este situat pe strada Mihail Kogălniceanu vizavi de Liceul Toretic „Mihail Kogălniceanu”.
S-a ridicat la iniţiativa prefectului Gheorghe Răşcanu în 1947, apoi refăcut în 1995, în timpul primarului Victor Cristea.
Monumentul Independenţei (Vaslui)
Situat în Piaţa Palatului de Justiţie din Vaslui, este un basorelief în bronz cu momente ale luptei pentru independenţă realizat de sculptorul Ion Jiga (Bucureşti), ridicat în 1977, la 100 de ani de la Războiul de Independenţă.
Statuia în bronz “Nicolae Milescu Spătarul” (Vaslui)
Situată în faţa Bibliotecii Judeţene Vaslui, a fost realizată în anul 2001 de către sculptorul Gheorghe Alupoaei. Personajul prezintă multe detalii privitoare la ţinuta vestimentară, aranjamentul părului şi căciulă, specifice vremii în care a trăit. Stilul reprezentării sculpturale aminteşte de trăsături ale Barocului, specific aceluiaşi secol XVII.
Bustul monumental în marmură “Constantin Tănase” (Vaslui)
Aflat în faţa Casei de Cultură “Constantin Tănase” din Vaslui, este opera sculptorului Marcel Guguianu. Printre cele mai cunoscute lucrări ale maestrului se numără: grupul statuar monumental în bronz “Tinereţe”, pentru fântâna din faţa Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi; “Avânt”, statuie monumentală, “Dalila” marmoră monumentală în Iugoslavia; “Auroră” şi “Amurg” din faţa Teatrului Naţional din Bucureşti.
Drept recunoaştere a meritelor sale, Marcel Guguianu este laureat al Simpozionului internaţional din Iugoslavia, membru al Academiei din Potzen, Italia, obţinând Palmele de aur şi Diploma de merit ale Academiei de literatură, ştiinţă şi artă ale Italiei.
Tors feminin în marmură (Vaslui)
Aflat la intrarea în Sala Arta a Muzeului Judeţean Vaslui, este opera sculptorului Marcel Guguianu, tipică pentru stilul ce-l caracterizează pe autor.
Bustul în bronz al lui Mihail Kogălniceanu (Vaslui)
Este realizat de către sculptorul Gheorghe Alupoaei în anul 1997 şi este amplasat în faţa liceului cu acelaşi nume, pe strada Mihail Kogălniceanu.
Bustul în bronz al lui Emil Racoviţă (Vaslui)
Este realizat de către sculptorul Gheorghe Alupoaei în anul 1997 şi este amplasat în faţa Liceului Teoretic “Emil Racoviţă” din Vaslui.
Bustul în bronz al lui Ştefan cel Mare (Vaslui)
Situat în faţa şcolii cu acelaşi nume din municipiul Vaslui, realizat în 1996, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei. O replică în bronz se află la Mănăstirea „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” de la Movila lui Burcel, iar mulajul în ghips a fost donat Bisericii „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui, ctitorie a marelui voievod.
Bustul în bronz al lui Vasile Alecsandri (Vaslui)
Situat în faţa Şcolii cu acelaşi nume din municipiul Vaslui, realizat în anul 1996, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei. Mulajul bustului, împreună cu mulajul lui M. Kogălniceanu, a fost donat Casei Corpului Didactic din Vaslui.
Bustul în bronz al lui Ştefan Procopiu (Vaslui)
Situat în faţa Grupului Şcolar cu acelaşi nume din Vaslui, realizat în 2001, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei.
Bustul în ciment al Elenei Cuza (Vaslui)
Situat în faţa Şcolii cu acelaşi nume din Vaslui, realizat în anul 2006, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei.
Bustul în ghips al lui Spiru Haret (Vaslui)
Situat în incinta Şcolii „Elena Cuza” din Vaslui, realizat în anul 2001, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei.
Bustul în ghips al lui Ion Iancu Lefter (Vaslui)
Situat în Sala de lectură a Bibliotecii Casei de Cultură „Constantin Tănase” din Vaslui, realizat în anul 2001, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei.
Portretul sculptural al profesorului Gheorghe Cârjă, portretul sculptural al lui Victor Ion Popa, compoziţiile „Luceafărul”, „Meditaţie”, „Orfeu”, „Primăvara”, „Modigliană”, precum şi un număr de 30 de fotocopii ale sculpturii monumentale
Sunt amplasate în microexpoziţia din incinta Şcolii „Elena Cuza” Vaslui, realizată în anul 2006 şi dedicată sculptorului Gheorghe Alupoaei, profesor al acestei şcoli în perioada 1996-2007.
Medalionul în bronz al academicianului Anghel Rugină (Vaslui)
Aflat în incinta Colegiului Economic cu acelaşi nume din Vaslui, realizat în anul 1996, este opera sculptorului Gheorghe Alupoaei.
Aleea Scriitorilor din Parcul Copou (Vaslui)
Cuprinde busturile în bronz ale lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Vasile Alecsandri – realizate de artiştii plastici Vladimir Florea, V. Buzdugan, Constantin Popovici, Vasile Condurache, Dan Covataru.
Bustul în bronz al lui Nicolae Hortolomei (Vaslui)
Aflat în faţa Spitalului de Urgenţă din Vaslui, este opera sculptorului ieşean Iftimie Bârleanu.
Bustul în bronz al academicianului Anastasie Fătu (Vaslui)
Aflat în faţa Spitalului de Urgenţă din Vaslui, este opera sculptorului ieşean Iftimie Bârleanu.
Bustul în marmură al lui Mihai Eminescu (Vaslui)
Situat în faţa şcolii cu acelaşi nume din Vaslui, este copia unui bust situat în municipiul Iaşi.
Complexul sculptural în oţel inoxidabil – fântână cinetică (Vaslui)
Situată în centrul civic al municipiului Vaslui, este opera sculptorului bucureştean Constantin Lucaci.
Complexul sculptural în fontă „Pro Patria” (Micleşti)
Situat pe Movila lui Burcel, munoment istoric din perioada lui Ştefan cel Mare, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei.
Bustul în bronz al lui Ştefan Ciobotăraşu (Lipovăţ)
Situat în centrul civic al comunei Lipovăţ, realizat în anul 2002, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei.
Statuia doctorului Constantin Codrescu (Vaslui)
Amplasată în incinta Spitalului Municipal de Adulţi Bârlad, a fost ridicată în anul 1903 de Fundaţia Spitalului "Elena Beldiman".
Statuia este opera sculptorului Friedrich Storck (1872-1942), una dintre figurile predominante ale artei româneşti din perioada interbelică. Monumentul se înscrie în linia evolutivă a concepţiei sale realiste, impresionând prin armonie, proporţie şi precizia detaliilor.
Cioplită în marmură albă, statuia îl reprezintă pe doctor în picioare cu o carte în mâna stângă, actul de fondare a clădirii spitalului în mâna dreaptă şi câteva din publicaţiile sale pe postament. Soclul, de asemenea din marmură, este decorat în relief cu panouri realizate din cununi de lauri.
Bustul în bronz al scriitorului Alexandru Vlahuţă (Bârlad)
Amplasat în grădina publică din Bârlad, a fost ridicat în anul 1924 de "Liga pentru drepturile femeilor din Bârlad".
Lucrarea a fost realizată de sculptorul Ioan C. Dimitriu-Bârlad (1890-1964), bârlădean de origine. Bustul lui Alexandru Vlahuţă este o componentă reuşită a suitei de lucrări închinate marilor personalităţi.
Realizat în manieră realistă, autorul a reuşit să surprindă atât fizionomia cât şi trăirile interioare ale poetului. Amplasat pe un soclu de piatră cu inscripţii încadrate în chenare realizate în relief, îl reprezintă pe scriitor la maturitate, având pe piept o cunună de lauri. Pe faţetele laterale sunt încrustate versuri din opera scriitorului, iar postamentul din piatră este în trei trepte.
Statuia eroului caporal Constantin Muşat (Bârlad)
Ridicată în anul 1927 de Societatea "Cultul Eroilor", lucrarea aparţine sculptorului Ioan C. Dimitriu-Bârlad (1890-1964) şi este închinată eroilor români căzuţi în Primul război mondial.
Fiu al meleagurilor bârlădene, Constantin Muşat a participat la Războiul de întregire a ţării în cadrul unei unităţi de grăniceri. În luna decembrie 1916, în timp ce unitatea din care făcea parte lupta în zona munţilor Vrancei, a fost grav rănit şi şi-a pierdut mâna stângă. La cererea sa, în vara anului 1917, a participat la luptele de la Oituz, unde a căzut eroic în timp ce arunca o grenadă.
Statuia, ronde-bosse, îl reprezintă pe erou în poziţie de atac, cu grenada în mâna dreaptă. Este turnată în bronz, iar pe soclul realizat din beton armat, se află o placă de marmură înscripţionată.
Monumentul, cunoscut sub numele de "Ultima grenadă", oferă privitorului prilejul de a medita la spiritul de sacrificiu al eroului, întruchiparea virtuţilor poporului român, a spiritului de sacrificiu a numeroaselor generaţii de înaintaşi.
Statuia lui Nicolae Roşca Codreanu (Bârlad)
Cioplită în marmură, operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, realizată în manieră clasică, îl reprezintă pe unul din fraţii Codreanu, patriot şi donator de moşii şi bani pentru ridicarea de edificii de învăţământ. Este amplasată în faţa clădirii fostei Case de copii nr. 2.
Statuia lui George Enescu (Bârlad)
Amplasată în Grădina Publică Bârlad, este opera sculptorului Ion Vlasiu.
Statuia în bronz a lui Al. I. Cuza (Bârlad)
Amplasată în centrul civic al municipiului Bârlad, este opera sculptorului bucureştean Paul Vasilescu din anul 2007.
Bustul lui Gheorghe Roşca Codreanu în ciment alb (Bârlad)
Situat în curtea Colegiului Naţional cu acelaşi nume din Bârlad, realizat în anul 1971, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei, la aniversarea a 125 de ani de la înfiinţare.
Bustul lui Gheorghe Roşca Codreanu în bronz (Bârlad)
Situat în faţa Colegiului Naţional cu acelaşi nume din Bârlad, realizat în anul 1996, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei, la aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare.
Bustul lui Emil Gârleanu în ciment alb (Bârlad)
Situat în faţa Şcolii nr. 1 Bârlad, realizat în anul 1971, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei, la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţare.
Bustul lui Al. I. Cuza în ciment alb (Bârlad)
Situat în curtea Grupului Şcolar Industrial cu acelaşi nume din Bârlad, realizat în anul 2001, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei.
Bustul lui Tudor Pamfile în ciment alb (Bârlad)
Situat în faţa Şcolii nr. 4 din Bârlad, realizat în anul 2001, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei, cu prilejul finalizării lucrărilor de restaurare a clădirii şcolii de tip haretian.
Bustul în bronz al lui Vasile Dumitrache (Bârlad)
Situat în curtea Liceului „Mihai Eminescu” din Bârlad, realizat în anul 2009, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei. Mulajul acestuia este în incinta liceului, în faţa cabinetului de matematică, ce-i poartă numele.
Statuia lui Ştefan cel Mare în bronz (Negreşti)
A fost ridicată în 1995 în curtea Episcopiei, în cinstea ctitorului bisericii episcopale din Huşi, este opera sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaei. Statuia depăşeşte mărimea naturală a domnitorului, redându-l pe acesta cu macheta bisericii din Huşi în mâna stângă şi crucea în mâna dreaptă. Aceasta este amplasată pe un postament din beton flancat cu plăci din travertin. Pe faţa postamentului, la mijoc se află expusă stema Moldovei. Pe latura din stânga a postamentului este un basorelief cu o scenă privind alegerea locului de ridicare a lăcaşului sfânt, iar pe latura dreaptă, un basorelief cu un sfat de taină al domnitorului cu alţi reprezentanţă ai Curţii şi ai Bisericii. Mulajele celor două basoreliefuri sunt amplasate în stânga şi dreapta arcadei la intrarea în curtea Episcopiei.
Bustul lui Dimitrie Cantemir în piatră albă (Negreşti)
Se află amplasat în centrul civic al municipiului Huşi, fiind creaţia sculptorului ieşean Iftimie Bârleanu, realizat în manieră clasică. Piedestalul, construit din beton, de formă paralelipipedică are săpate pe frontispiciu: “Dimitrie Cantemir”.
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza în piatră albă (Negreşti)
Se găseşte în parcul din faţa Liceului “Cuza Vodă” şi este creaţia sculptorului huşean Vasile Aciobăniţei.
A fost dezvelit în anul 1959, fiind realizat în manieră clasică şi aşezat pe un piedestal monumental din beton.
Bustul lui Mihail Kogălniceanu în piatră albă (Negreşti)
Se află amplasat în faţa Colegiului agricol “Dimitrie Cantemir”, pe strada Mihail Kogălniceanu şi este opera sculptorului huşean Vasile Aciobăniţei. A fost dezvelit înanul 1959 şi este realizat în manieră clasică. Având o înălţime de 1,40 m este aşezat pe un piedestal din beton pe al cărui frontispiciu este scris: “Mihail Kogălniceanu, 1817-1891”.
Monumentul Eroilor Huşeni din Războiul de Independenţă şi din Primul Război Mondial (Negreşti)
Se află amplasat în parcul “Rodina” şi este format dintr-un plan pătrat, în două trepte, pe care se sprjină un postament masiv, din beton cu un grup statuar din bronz.
Grupul statuar se compune din două personaje: un militar român cu arma la piciorul drept şi casca metalică în mâna stângă şi o femeie, simbolizând patria recunoscătoare, ţine deasupra capului militarului o coroană de lauri. Pe faţada principală a postamentului stă scris : “Închinare eroilor noştri”.
Bustul generalului Gheorghe Teleman în piatră (Negreşti)
Se află în parcul “Cuza Vodă” şi a fost dezvelit în anul 1914. Este realizat în manieră clasică, cu respectarea datelor de ordin documentar ale generalului Gheorghe Teleman, acesta fiind prezentat în uniformă militară, cu capul descoperit. Pe piedestal este înscris următorul text: “general de divizie Gheorghe Teleman, născut la 1838, luna octombrie, în 22. Maior în compania anului 1877-1878, unde a luat parte activă la asediul de la Smârdan. Deputat, senator, prefect şi şef al Partidului Conservator. Posesor al mai multor ordine şi decoraţiuni. Decedat la 1913, luna iulie, 4.”
Sursa documentară: informaţii provenite prin amabilitatea prof. Gheorghe Alupoaei; informaţii şi fotografii provenite prin amabilitatea prof. dr. Laurenţiu Chiriac, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare”, Vaslui.
Judeţul Vaslui